Spuneti STOP drogurilor

      Antidrog

Aparitia Drogurilor Texte culese si modificate pentru o mai buna

                               intelegere a acestora de catre DICK INC

Consumul de droguri reprezintă una din provocările cu care se confruntă umanitatea, efectele directe sau indirecte ale acestuia relevându-l ca pe un fenomen îngrijorător, demn de luat în calcul în programele de cooperare internaţională. Pentru o parte din ţările europene ex-comuniste, ţări cu un context politic, economic şi social similar, fenomenul consumului de droguri a început să devină o problemă abia cu schimbările socio-politice din anii ‘90. Această întârziere, această amploare redusă şi acest caracter accidental se datorează vechiului regim totalitar şi poliţiei subordonate acestuia.

Principala categorie de populaţie vulnerabilă la consumul de droguri este, fără îndoială, a tinerilor. Pentru populaţia matură factorii preventivi mai eficienţi par a fi vârsta, responsabilităţile multiple şi îndoctrinarea ideologică. Vârsta acţionează ca factor protectiv prin maturitatea pe care o presupune, o anumită rigiditate în asimilarea de noi comportamente şi/sau stiluri de viaţă, conservatorismul, teama de necunoascut. Responsabilităţile multiple ale adulţilor, pe plan social, profesional, dar mai ales familial, fac ca ideea riscantă a consumului de droguri să fie departe de preocupările şi tentaţiile lor. Zecile de ani de îndoctrinare ideologică, atât de îndoctrinare politică “grosieră” (privind decadenţa şi iminenta prăbuşire a sistemului capitalist), cât şi de îndoctrinare “subtilă” (inegalităţile sociale din societatea capitalistă, violenţa cotidiană, consumul de droguri şi ravagiile lui etc.) fac adulţii de peste 30 de ani să întâmpine ideea consumului de droguri cu repulsie, respingere, dezaprobare şi anxietate. Realitatea ne poate propune constatarea că totalitarismul poate avea şi efecte benefice, concluzie inofensivă atâta timp cât o limităm la consumul de droguri şi nu o extrapolăm sau generalizăm.

Spre deosebire de populaţia matură, populaţia tânără este mult mai deschisă la nou, mai predispusă la noi experienţe, la risc. În plus, tinerii din fostele ţări comuniste au fost mai puţin expuşi mesajelor care subliniau pericolul reprezentat de consumul de droguri în societatea capitalistă. Pe lângă acestea, în locul mass-media “septice”, riguros cenzurate, asistăm la o explozie nediscriminativă a informaţiei vehiculate pe piaţa audio-vizualului. Cetăţenii sunt ţinta unui bombardament informaţional masiv, în care consumul de droguri este deseori prezentat ca o alternativă (ce-i drept recunoscută ca indezirabilă social) de a face faţă vieţii.